Rezultate principale (Azot):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azote)
1. element gazos incolor, inodor şi insipid, care intră în compoziţia aerului atmosferic în proporţie de circa patru cincimi; nitrogen.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Rezultate secundare (Azot):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. azoté, /II/ azotate)
1. adj. care conţine azot; azotos.
2. s. m. sare a acidului azotic; nitrat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotémie)
1. prezenţa în sânge a produşilor azotaţi degradaţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azothydrique)
1. acid ~ = lichid incolor, toxic, volatil, exploziv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotique)
1. acid ~ = acid oxidant al azotului; lichid incolor, corosiv şi oxidant puternic; acid nitric, apă tare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotimètre)
1. aparat pentru dozarea azotului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotypérite)
1. substanţă toxică vezicantă de luptă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acridine)
1. substanţă organică azotată din antracen, bază în industria coloranţilor antiseptici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquaforte)
1. procedeu de reproducere a unui desen după un clişeu gravat cu acid azotic pe o placă de cupru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acquatinta, fr. aquatinte)
1. procedeu de gravare cu acid azotic, care imită desenul cu tuş.
3. procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, prin gravarea manuală în cupru şi coroziunea chimică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adénine)
1. bază azotată purinică din acizii nucleici.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aleurone)
1. substanţă proteică de rezervă din seminţele unor plante.
2. substanţă de rezervă grăunţoasă, azotată, din seminţele mature.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Amidase)
1. enzimă care desface legătura dintre carbon şi azot.