carantină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quarantaine, rus. karentin)

1. izolare preventivă a oamenilor, animalelor, navelor sau mărfurilor care provin dintr-o regiune unde bântuie o epidemie.
2. menținere în izolare a persoanelor bănuite că ar putea răspândi o boală contagioasă.
3. restricții aplicate în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor.
4. izolare a unui organism vegetal, pentru o anumită perioadă, de pericolul contaminării cu un anumit agent patogen transmisibil.
5. (fig.) izolare.

cordon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cordon)

1. cingătoare (de stofă, de piele etc.)2. conductor electric de liță, izolat și strâns într-un înveliș protector.
2. corp fibros.
3. structură anatomică cilindrică lungă.
4. ~ litoral = fâșie îngustă de uscat rezultată din acumularea aluviunilor aduse de valuri și de curenții marini, care separă marea de un golf sau de o lagună; perisip.
5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală.
6. (arhit.) mulură orizontală pe un perete. II șir de posturi militare de pază; șir de soldați care păstrează ordinea în anumite poziții.
7. ~ sanitar = totalitatea măsurilor de izolare la care este supusă o zonă bântuită de o contagiune; formație militară care asigură această izolare.

endemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. endémique)

1. specific unui teritoriu; cu caracter de endemie.
2. (fig.) care bântuie constant într-un loc.

infesta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. infester, lat. infestare)

1. (despre paraziți) a pătrunde într-un organism; a contamina.
2. a bântui, a invada.