Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. urbanisme)
1. ansamblu de științe, tehnici și arte referitoare la organizarea și dezvoltarea spațiilor urbane, în vederea asigurării bunăstării umane și îmbunătățirii relațiilor sociale, prezervând în același timp mediul; urbanistică.
2. comportare plină de politețe, de amabilitate, de bună-cuviință; urbanitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (păstor + -iță)
1. femeie sau fată care păzește și îngrijește oile sau vitele, le duce la păscut, le mulge et cetera; ciobăniță.
2. (reg.) (ornit.) pasăre mică cântătoare din familia Motacillidae, clocitoare, destul de comună în România, întâlnită pe pajiști umede, în apropierea apelor; codobatură-galbenă (Motacilla flava).