Dictionar

Rezultate principale (Behaviorism):

Behaviorism

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. behaviourism, fr. béhaviorisme)

1. concepţie care consideră psihologia ca ştiinţă a comportamentului, ignorând conştiinţa; comportamentism.


Rezultate secundare (Behaviorism):

Behaviorist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. béhavioriste)

1. I. legat de behaviorism, psihologie bazată în primul rând pe observarea comportamentului.

2. II. adept al behaviorismului.


Comportamentism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. comportamentismo)

1. psihologie bazată în esență pe studiul comportamentului, reducându-l la un lanț de stimuli și răspunsuri, și respingerea introspecției; behaviorism.


Comportamentist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (it. comportamentista)

1. I. referitor la comportamentism sau behaviorism.

2. II. adept al comportamentismului.


Comportamentilism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. comportementalisme)

1. psihologie bazată în esență pe observarea comportamentului și respingerea introspecției ca metodă de analiză; behaviorism, comportamentism.