Rezultate principale (Blândeţe):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (blând + -ețe)
1. însușirea omului blând; purtare de om blând; (înv.) blândeațe, (reg.) blândeță.
Rezultate secundare (Blândeţe):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiable)
1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înţelegător, prietenos.
2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.
3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.
4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. dulciura)
1. dulceaţă, bunătate, blândeţe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. férocité, lat. ferocitas)
1. caracterul a ceea ce este feroce; cruzime, sălbăticie.
2. faptă crudă, sălbatică, violentă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (insinua)
1. acțiunea de a (se) insinua și rezultatul ei; insinuație.
2. vorbă, aluzie prin care se lasă să se înțeleagă un anumit lucru.
3. manieră inteligentă de a introduce cu blândețe și pricepere ceva; strecurare, infiltrare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. insinuation)
1. acțiunea de a (se) insinua și rezultatul ei; insinuare.
2. indiciu, aluzie calomnioasă, răutăcioasă sau de natură denigratoare despre o persoană sau un lucru.
3. manieră inteligentă de a introduce cu blândețe și pricepere ceva; strecurare, infiltrare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mansuétude, lat. mansuetudo)