Dictionar

Rezultate principale (Bordură):

Bordură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bordure)

1. fâşie aplicată pe marginea unui lucru; chenar.

2. margine răsfrântă a unui obiect dintr-un material mai rezistent; întăritură.

3. margine a trotuarului.


Rezultate secundare (Bordură):

Ancadrament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. encadrement)

1. (arhit.) ceea ce înconjoară o deschidere; (prin ext.) ceea ce înconjoară ca un cadru.

2. ceea ce constituie cadrul unei gravuri, unui tablou etc.

3. chenar sau cadru decorativ care înconjoară o ușă, o fereastră.

4. bordură îngustă de cărămidă, împrejmuire de vegetație care mărginește un spațiu plantat.

5. ansamblu de clădiri sau de plantații care înconjoară o piață.


Borda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. border)

1. a garnisi cu bordură (1).

2. a mărgini, a se întinde de-a lungul.


Flanşă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Flansche)

1. element de asamblare în formă de placă, folosit în perechi, la îmbinarea a diferite piese, conducte etc.

2. bordură la capătul unei piese, organ de legătură, prin şuruburi, cu altă piesă.


Greco

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. grecque, it. greca)

1. motiv ornamental inspirat de la grecii antici, ca bordură în ţesuturi de mobilă, la feţe de masă etc.


Mantinelă

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. mantinella)

1. bordură (gard, zid) cu colţurile rotunjite, care înconjură terenul de hochei pe gheaţă şi marginea unor pârtii de bob.

2. marginea internă a unei mese de biliard.


Pateliform, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. patelliforme)

1. de forma unui potir sau unei farfurii cu bordură; în formă de patelă sau de rotulă.