Rezultate secundare (Caracterial):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caractériel)
1. referitor la caracter, de caracter.
2. (psihopatologie) se spune despre o persoană care suferă de tulburări de caracter.
3. copil ~ = copil care are o inteligență normală, dar care prezintă tulburări de comportament caracterizate cel mai adesea prin agresivitate, instabilitate excesivă și blocaj în comunicarea cu ceilalți.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biotypologie, engl. biotypology)
1. ramură a biologiei care studiază biotipurile.
2. disciplină care studiază individul uman după criteriul structurii corpului şi existenţa unor corelaţii între caracteristicile morfologice şi psihologice, de natură temperamentală şi caracterială.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caractériogramme)
1. formulă de exprimare cantitativă a trăsăturilor caracteriale individuale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caractéropathie)
1. complex de trăsături caracteriale anormale care influenţează negativ comportarea socială.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. typos „semn, amprentă, model, caracter, marcă”)
1. „caracter, formă, tipar, imprimare; tipic, tipografic, caracterial”.