Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caricature, it. caricatura)
1. desen care reprezintă o persoană, o situaţie etc. exagerând intenţionat, în scopuri satirice, anumite trăsături (negative).
2. (fig.) imitaţie nereuşită, denaturată.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caricatural)
1. de caricatură, referitor la caricatură.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. buffo, fr. bouffe)
1. (despre opere muzicale sau dramatice) cu un caracter comic grotesc, caricatural.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caricatural)
1. de caricatură, referitor la caricatură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (caricatură + -ism)
1. mod caricatural de prezentare a unei persoane, situaţii etc.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. caricaturer)
1. a înfăţişa pe cineva sau ceva printr-o caricatură.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. charger)
1. tr. a efectua o şarjă (I, 1).
2. intr. a înfăţişa (ceva) într-o formă caricaturală, exagerată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. charge)
1. atac impetuos (cu arme albe) al cavaleriei.
2. (fig.) atac (violent).
3. (sport) atac plin de elan asupra adversarului.
4. înfățișare caricaturală a unui personaj, a unei idei etc.
5. lucrare, creație în care se caricaturizează.
6. încărcătură normală a unui furnal, care se prelucrează pentru a se obține un metal cu o anumită compoziție; cantitatea de metal lichid din această încărcătură.
7. proces de încărcare, prelucrare și scoatere a materialului din cuptorul metalurgic.
8. cantitate totală de material lemnos destinată a fi uscată.