carta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. kartieren)

1. a repartiza corespondența poștală pe destinatari.
2. a grupa vagoanele pe diferite linii de descărcare.
3. a adăuga pe o hartă, pe un plan, noi detalii ale terenului.
4. a identifica pe teren și a reprezenta cartografic diferite tipuri de sol.
5. a identifica și delimita rezervațiile dintr-un arboret.

cartă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. charte, lat. charta)

1. (în evul mediu) act care emană de la un suveran, destinat a consemna unele drepturi sau libertăți.
2. convenție, pact politic fundamental.
3. act care stabilește funcționarea unei organizații internaționale.

cârțâbaci

Parte de vorbire:  s.m. (reg.)  
Etimologie: (necunoscută)

1. om căruia îi place vorba lungă; vorbă-lungă.

cărțăluie

Parte de vorbire:  s.f. (învechit)  
Etimologie: (carte + -ăluie)

1. scrisoare mică; scrisorică.
2. carte de proporții modeste.

cartator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (carta + -tor)

1. funcționar care execută operații de cartare (1, 2).

decarta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (de la carte; fr. /d’/écarter)

1. (într-un joc de cărți) a elimina anumite cărți din mână pentru a primi, cel mai adesea, altele.

pancartă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pancarte)

1. bucată mare de hârtie, de pânză sau de tablă, care cuprinde o lozincă, un anunț etc.; placardă.

cartator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (carta + -tor)

1. funcționar care execută operații de cartare (1, 2).

cod 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. code)

1. act normativ cuprinzând normele juridice dintr-o anumită ramură a dreptului
2. (fig.) ansamblu de norme privind comportarea normală.
3. sistem de semne (simboluri) folosit în reprezentarea și transmiterea informațiilor sau a mesajelor.
4. ~ poștal = indicativ prin cifre sau litere, corespunzător fiecărei localități, care facilitează cartarea corespondenței.
5. ~ genetic = reprezentare biochimică a informației genetice; ~ de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor reprezentând parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor.

donatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. donatisme

1. schismă inițiată în sec. IV de episcopul Donatus, la Cartagina, care separa biserica africană, cerând supunerea la canoane grele a creștinilor ce își renegaseră credința în timpul persecuțiilor religioase.

pentarhie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pentarchie)

1. colegiu de cinci magistrați superiori în Cartagina punică.
2. guvernământ de cinci șefi; alianță de cinci națiuni.

placardă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. placard)

1. pancartă.

punic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. punique)

1. care aparține Cartaginei sau locuitorilor ei.
2. (s. n.) dialect fenician vorbit la Cartagina.