Dictionar

cercetător

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT investigator; indagator; scrutator
2. FR chercheur scientifique; scrutateur
3. EN research worker; scientific explorer; inquirer
4. DE Forscherin
5. RU исследовaтель; изыскaтель
6. HU kutató
 

cercetător al naturii

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT naturae indagator; naturalista
2. FR explorateur de la nature
3. EN explorer of the nature
4. DE NaturforscherIn
5. RU исследовaтель природы
6. HU természetkutató
 

cercetător, -oare (1)

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cerceta + -ător)

1. care cercetează; care se dedică cercetării; care ține de cercetare.
2. care examinează cu atenție; care observă; care studiază; scrutător.
3. care caută să descopere noi adevăruri științifice.
 

cercetător, -oare (2)

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (cerceta + -ător)

1. persoană care caută, care cercetează.
2. persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii; om de știință.
3. titlu acordat unui specialist care lucrează la un institut, o organizație de cercetare etc.
4. ~ științific = funcție în cadrul institutelor de cercetare științifică, în laboratoare etc.; persoană care are această funcție.
 

bursier 1, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. boursier)

1. adj., s. m. f. (elev, student, cercetător etc.) care primește o bursă1 (1).
 

dantolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (it. dantologo)

1. persoană care se ocupă cu studiul vieții și operei lui Dante; cercetător în dantologie.
 

eminescolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (din eminescologie, derivat regresiv)

1. cercetător, specialist în eminescologie.
 

folclorist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. folkloriste)

1. specialist în folcloristică, știință care se ocupă cu studiul creației folclorice.
2. persoană care studiază folclorul, cercetător al tradițiilor populare.
 

geopolitician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. géopoliticien)

1. cel care este specializat în geopolitică, știință umană care studiază implicațiile politice ale geografiei.
2. cercetător al problemelor geopolitice.
3. adept al geopoliticii.
 

hettangian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hettangien)

1. (din) primul (după unii cercetători, al doilea) etaj al jurasicului inferior (lias).