Dictionar

Rezultate principale (Cesiune):

Cesiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cession, lat. cessio)

1. cedare.

2. transmitere prin contract de către o persoană sau firmă (cedent) unei alte persoane sau firme (cesionar) a unui bun sau a unui drept.

3. bun cesionat.


Rezultate secundare (Cesiune):

Accesiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accession, lat. accessio)

1. (jur.) mod de dobândire a unei proprietăţi prin alipirea unui bun la altul mai important.


Concesiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. concession, lat. concessio)

1. convenţie prin care o persoană fizică sau juridică obţine dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului; drept de exploatare a unui bun obştesc, a unei întreprinderi etc. acordat de un guvern unor persoane particulare.

2. obiectul material al unei asemenea exploatări.


Intercesiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intercession, lat. intercessio)

1. intervenţie în favoarea cuiva; mijlocire.


Procesiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. procession, lat. processio)

1. ceremonie religioasă la care credincioşii merg în convoi, cântând imnuri şi spunând rugăciuni.

2. (p. ext.) convoi, cortegiu; alai.


Recesiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. récession)

1. retragere.

2. (astr.) îndepărtare progresivă de sistemul solar a galaxiilor, a nebuloaselor etc.

3. ~ glaciară = retragere a ghețarilor determinată de încălzirea climei.

4. fază de declin a activității economice mai puțin gravă decât depresiunea sau criza, constând în diminuarea producției, reducerea investițiilor, scăderea cursului acțiunilor la bursă etc.

5. criză (economică).


Retrocesiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rétrocession, lat. retrocessio)

1. act prin care se retrocedează ceva.

2. asigurare încheiată din nou de un reasigurator, prin care transmite o parte din suma asigurată unei alte societăţi.


Ab intestat

Parte de vorbire: loc. adj.
Origine: (lat. ab intestat)

1. (jur.) (despre o succesiune) care se află în absenţa unui testament, situaţie în care legea reglementează transmiterea bunurilor.


Acrescământ

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. accroissement)

1. (jur.) drept prin efectul căruia partea unui moştenitor, a unui legatar creşte, ca urmare a înlăturării de la succesiune a altor persoane.


Adventiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adventif)

1. (științe juridice) care este obținut pe altă cale decât succesiunea directă.

2. (biol.) (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză.

3. (bot.) dezvoltat întâmplător și pe locuri neobișnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare.

4. (bot.) califică o parte a plantei care crește pe un organ neobișnuit, de exemplu rădăcini care apar pe tulpini sau rizomi.

5. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal.

6. rădăcină = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părți ale plantei.

7. mugure ~ = mugure care se dezvoltă din țesuturi.


Alelogeneză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allélogenèse)

1. succesiune a două generaţii (sporofitică şi gametofitică) în ciclul de dezvoltare a anumitor plante.


Aliena

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aliéner, lat. alienare)

1. tr. (jur.) a înstrăina un bun (prin vânzare, cesiune).

2. refl. (fig.) a deveni ostil societăţii, a se simţi izolat.

3. a înnebuni.


Alternativă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alternative)

1. posibilitate sau necesitate de a alege între două soluții, situații etc. care se exclud.

2. fiecare dintre cele două opțiuni ale unei alternative; soluție alternativă.

3. (rar) succesiune a două lucruri care revin rând pe rând; alternanță.