Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alkyle)
1. radical organic monovalent, prin îndepărtarea hidroxidului unui alcool.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chyle, lat. chylus, gr. khylos, suc)
1. lichid din digestia alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi transportat, pe cale limfatică, în tot corpul.
Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. chyl/o/-, chyli-, -chylie, cf. lat. chylus, gr. khylos)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quille)
1. element principal longitudinal al osaturii unei nave, în partea inferioară, baza scheletului acesteia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chylangiome)
1. dilataţie varicoasă a vaselor chilifere.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. chylectasie)
1. (med.) mărire a canalelor din pancreas și intestinul subțire prin care circulă limfa (chilul); dilatația persistentă a vaselor chilifere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthocéras)
1. amonit cu cochilia groasă, răsucită dorsal, prevăzută cu spini.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acétabule, lat. acetabulum)
1. (anat.) cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului; cotil.
2. excavație a unei cochilii în care stă fixat animalul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achillodynie)
1. durere datorată inflamaţiei bursei seroase, situată între tendonul lui Achile şi calcaneu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accordage)
1. acordare a unui instrument muzical.
2. realizare a unui echilibru sonor în cadrul unui ansamblu muzical.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acrobatie)
1. exerciţiu gimnastic echilibristic.
2. arta acrobatului.
3. (pl.) evoluţii dificile făcute de un avion.
4. (fig.; pl.) sforţări de a ieşi dintr-o încurcătură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. actaeonella)
1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.