Parte de vorbire: adj.
Origine: (China + -ez)
1. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din China.
2. adj. care aparţine Chinei sau chinezilor.
3. arta ~ă = artă dezvoltată în China, prezentând o arhitectură specifică (pagode, temple) cu o bogată decoraţie pictată, o sculptură în bronz, jad, fildeş, legată de cult, pictură pe mătase (suluri), sau pe zidurile templelor etc.
4. (s. f.) limbă din familia de limbi sino-tibetane vorbită de chinezi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chinoiserie)
1. obiect de artă provenind din China.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. kinésique)
1. relativ la chinestezie (totalitatea senzațiilor de mișcare pe care ni le dă corpul nostru); chinestezic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kinésiphobie)
1. teamă patologică de mişcare, de acţiune.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (gr. kinesis, kineseos „mișcare”)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kinésiologie)
1. ştiinţa anatomiei, fiziologiei şi mecanicii mişcărilor musculare ale omului.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. aster)
1. (bot.) plantă erbacee decorativă, cu flori colorate în diferite tonuri de roz şi violet, și care seamănă cu o stea; (pop.) steluţă.
2. (biol.) figură în formă de stea a cromozomilor în cariochineză; astrosferă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. azalée)
1. (botanică) în sens larg, sinonim cu rododendron, și fostul nume al mai multor plante din genul Rhododendron; numele vernacular desemnează astăzi așa-numiții rododendroni „chinezi” (cu frunze caduce) și rododendronii mici de interior veșnic verzi, numiți „japonezi”.
2. (botanică) arbust ornamental, originar din China, cu flori roșii, roz sau albe.
Parte de vorbire: s.m.pl.
Origine: (fr., engl. boxers)
1. poreclă dată de europeni chinezilor participanţi la răscoala din 1899-1901.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caryocinétique)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caryomitose)
1. totalitatea modificărilor suferite de nucleu în cariochinezi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. kinesthésique)
1. referitor la chinestezie; chinezic.