Parte de vorbire: s.m.
Origine: (din tc. çirak)
1. adept și continuator al cuiva într-un anumit domeniu; elev, discipol, ucenic.
2. (depr.) persoană care își însușește în mod mecanic vederile, părerile cuiva; partizan politic.
3. (înv.) om de încredere al cuiva.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ciracladisi + -eală)
1. îngrijire sau educare a unui cirac.
Parte de vorbire: vb. tr. (învechit)
Origine: (necunoscută)
1. a oferi unui cirac îngrijire sau educație.
Parte de vorbire: vb. tr. (învechit)
Origine: (necunoscută)
1. a oferi unui cirac îngrijire sau educație.
Parte de vorbire: s.f. (învechit)
Origine: (ciracladisi + -eală)
1. îngrijire sau educare a unui cirac.