Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abcès, lat. abscessus)
1. (med.) colectare de puroi într-un ţesut sau organ.
2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.
3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.
4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.
5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anticentre)
1. (geol.) loc de pe suprafața Pământului diametral opus epicentrului unui cutremur.
2. (matematică) ~l unui patrulater inscriptibil = punctul de intersecție al perpendicularelor duse din mijlocul fiecărei laturi ale patrulaterului pe latura opusă; punctul lui Mathot.
3. (matematică) ~ al tetraedrului = simetricul centrului sferei circumscrise față de centrul de greutate al tetraedrului.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după lat. circumscribere)
1. a construi o figură geometrică circumscrisă.
2. a delimita, a încadra între anumite limite; a demarca.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épisode, gr. epeisodion)
1. parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, desfășurată între două intervenții ale corului.
2. parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații.
3. acțiune secundară legată de acțiunea principală a unui poem, a unui roman etc.
4. (muz.) secțiune mijlocie construită într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, intercalată între părțile principale ale unei compoziții mari.
5. întămplare, incident, fapt accesoriu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. strict, lat. strictus)
1. care lasă foarte puțină libertate de acțiune sau interpretare; riguros, exact.
2. sobru, fără ornamente; care nu admite excepţie, abatere; (prin ext.) sever, aspru.
3. care constituie un minim.
4. care interesează, privește, caracterizează exclusiv pe cineva sau ceva.
5. care este limitat (sau circumscris) exclusiv la cineva sau ceva.
6. (bot.) (despre organe) tare, rigid.
7. (mat.) inegalitate ~ă = atribut a două elemente ale unei mulţimi, în care s-a definit o relaţie de ordine, comparabile şi neegale.
8. sensul ~ (al unui cuvânt) = sensul (unui cuvânt) care are cea mai mică extensiune; (prin ext.) sensul propriu (al unui cuvânt).
9. (antonime) aproximativ, extensiv, laxist, elastic.