Dictionar

Rezultate secundare (Citare):

Autoexcitare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. autoexcita)

1. acțiunea de a se autoexcita și rezultatul ei; autoexcitat, autoexcitație.


Dezexcitare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. désexcitation)

1. anulare sau reducere a intensităţii curentului de excitaţie al unei maşini electrice.

2. (fiz.) trecere a unui sistem de particule dintr-o stare energetică excitată în starea fundamentală.


Exercitare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (exercita)

1. acțiunea de a exercita și rezultatul ei.

2. practicare a unei funcții, a unei profesii etc.

3. valorificare a unui drept, a unui privilegiu etc.

4. îndeplinirea unui rol, a unei acțiuni.

5. (antonim) neexercitare.


Felicitare

Parte de vorbire: s.
Origine: (felicita)

1. acţiunea de a (se) felicita.

2. scrisoare adresată cuiva pentru a-l felicita.


Recitare

Parte de vorbire: s.
Origine: (recita)

1. acţiunea de a recita; declamare.

2. poezie recitată.

3. executare a unei bucăţi muzicale în genul unui recitativ.


Solicitare

Parte de vorbire: s.
Origine: (solicita)

1. acţiunea de a solicita.

2. stabilire a unei tensiuni mecanice, a unui câmp electric sau a unei temperaturi într-un material sau într-un sistem tehnic.


Abstenţionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abstentionnisme)

1. abţinere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot.

2. doctrină care susține această atitudine.


Abstenţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abstention, lat. abstentio)

1. atitudinea unei persoane care își refuză plăcerea unui lucru, obicei et cetera; abstinenţă.

2. acțiunea de abținere, neexercitarea unui drept, refuz de a participa, de a interveni.


Abuz

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abus, lat. abusus)

1. întrebuinţare fără măsură a unui lucru; exces.

2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală.

3. utilizare greșită a unui drept, a unei prerogative, a unui privilegiu.

4. nedreptate introdusă și fixată prin cutumă.

5. (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.

6. ~ de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic.

7. ~ de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii cuiva.

8. ~ de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor.

9. ~ul de active corporative = utilizarea activelor unei societăți comerciale în scopuri personale.

10. (loc. adv.) prin ~ = abuziv, exagerat.


Acupresură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Akupresur)

1. (med.) acupunctură în exercitarea unei presiuni, a unui masaj la nivelul punctelor cu activitate biologică; presopunctură.


Adresabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (adresabil + -itate)

1. grad de solicitare.

2. calitatea de a se adresa unei mase largi.

3. caracterul a ceea ce poate fi adresat.

4. (marketing) capacitatea de a ajunge la un individ sau grup specific în timpul unei campanii.

5. (informatică) capacitatea de adresare a unui banc de memorie.


Afişist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. affichiste)

1. artist care creează afişe publicitare.

2. desenator specializat în realizarea de afișe publicitare.