Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. civilité, lat. civilitas)
1. ansamblu de comportamente legate de politețe.
2. comportare frumoasă, fel curtenitor de a vorbi, de a duce o conversaţie; curtenie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. incivilité)
1. impoliteţe, lipsă de civilitate.
2. încălcarea regulilor de comportament în societate (grosolănie, agresivitate etc.).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accort)
1. plin de civilitate, politicos; simpatic, amabil.
2. (antonime) dezagreabil, inabordabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. civilité, lat. civilitas)
1. ansamblu de comportamente legate de politețe.
2. comportare frumoasă, fel curtenitor de a vorbi, de a duce o conversaţie; curtenie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. incivilité)
1. impoliteţe, lipsă de civilitate.
2. încălcarea regulilor de comportament în societate (grosolănie, agresivitate etc.).
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. civilmente, fr. civilement)
1. în raport cu dreptul civil; în materie civilă.
2. în conformitate cu bunele practici, cu regulile de politețe, civilitate.
3. în conformitate cu regulile vieții sociale.
4. într-un mod politicos, prietenos.
5. (înv.) civilește, țivilește.