Dictionar

color

Parte de vorbire:  adj. invar.  
Etimologie: (engl. color)

1. (despre filme) realizat printr-un procedeu tehnic special care utilizează filme monocrome sincronizate, fiecare de o culoare diferită, pentru a produce o imprimare color; tehnicolor.
2. în culori; colorat.
 

-COLOR

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (lat. color „culoare”)

1. „culoare, colorat”.
 

agfacolor

Parte de vorbire:  adj. invar.  
Etimologie: (germ. Agfacolor, nume comercial)

1. procedeu ~ = procedeu de fotografiere sau de cinematografiere a unei imagini colorate prin suprapunerea a trei straturi fotosensibile.
 

bicolor

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT bicolor; bicolorus; bicoloratus, dichrous
2. FR dichromatus bicolore
3. EN bicolour; two-coloured; bicoloured
4. DE zweifarbig
5. RU двуцветный
6. HU kétszínű
 

carnicolor

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. carnicolor)

1. de culoarea roșie a cărnii; carneu, roșu închis.
 

cervicolor

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. cervicolor)

1. de culoare brun-roșcată a cerbilor.
 

COLOR(I)-, -color

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. color/i/-, -colore, cf. lat. color)

1. „culoare”.
 

abietin

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abiétine)

1. substanță rășinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă și alcool; coniferină.
2. substanță rășinoasă, extrasă din terebentina de Strasbourg sau balsamul de Canada, capabilă să se cristalizeze.
 

abțibild

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafață netedă.
2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunțișuri; mici șmecherii.
 

acetilceluloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétylcellulose)

1. ester acetic al celulozei, masă plastică, incoloră, mai puțin inflamabilă decât nitroceluloza.
 

acetilenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétylène)

1. hidrocarbură aciclică nesaturată, gaz incolor cu miros specific, explozibil, care arde cu flacără albă intensă.
 

acetofan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétophane)

1. folie transparentă din material plastic, pentru conturarea și colorarea imaginilor filmului de animație.
 

acetofenonă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétophénone)

1. cetonă mixtă, lichid incolor cu miros aromatic, solubil în alcool și eter, folosit în industria parfumurilor.