Dictionar

compact (1)

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. compactus, fr. compact)

1. numele unor anumite convenții cu papa (pentru repartizarea beneficiilor) sau al unor acte care emanau de la acesta.
 
 
 

compact-disc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. compact-disk)

1. disc optic, de proporții reduse (12 cm diametru), conținând date digitalizate, decodabil prin sistem laser.
 

compacta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. compacter)

1. a îndesa, a presa, a face compact prin presare.
 

compactibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (compact + -ibil, cf. engl. compactible)

1. care poate fi compactat; care poate avea un volum mai redus prin presare.
2. (var.) compactabil.
 

afanit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aphanite)

1. rocă cu granule fine, cu o contextură compactă.
 

anatexie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anatexie)

1. transformare a rocilor din zonele adânci ale scoarței Pământului în mase compacte de gresie și granit.
 

bazalt

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. basalte, lat. basaltes)

1. rocă magmatică efuzivă cu structură porfirică, compactă, la construcții și pavaje.
 

cilindra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. cylindrer)

1. a compacta, a face operațiile de presare și nivelare a unei șosele.
2. a da formă de cilindru.
 

compacta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. compacter)

1. a îndesa, a presa, a face compact prin presare.
 

compactibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (compact + -ibil, cf. engl. compactible)

1. care poate fi compactat; care poate avea un volum mai redus prin presare.
2. (var.) compactabil.