Parte de vorbire: adj.
Origine: (congela)
1. (despre unele alimente) conservat prin congelare; înghețat.
2. (antonime) decongelat, dezghețat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. congélation)
1. acțiunea de a congela și rezultatul ei; congelare.
2. solidificarea (unui fluid) prin acțiunea frigului; înghețare.
3. operație prin care un material este supus acțiunii frigului.
4. (med.) mortificarea părților vii prin efectul frigului; rană produsă prin degerare; degerătură.
5. (var.) (înv.) congelațiune.
6. (antonime) decongelare, decongelat, decongelație.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. congélateur)
1. instalaţie frigorifică pentru congelare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. congelable)
1. care poate fi congelat, conservat prin congelare.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décongeler)
1. a aduce în starea iniţială un corp care a fost congelat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. décongélation)
1. acțiunea de a decongela și rezultatul ei; decongelare.
2. faptul de a readuce, prin încălzire progresivă, un corp înghețat la starea sa inițială.
4. (antonime) congelare, congelație.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (amer. freezer)
1. aparat sau cameră folosită pentru depozitarea articolelor perisabile la temperaturi sub 0° Celsius (32° Fahrenheit); frigorifer electric; frigider.
2. maşină de preparat îngheţată.
3. aparat pentru congelarea lichidelor, în special a apei; congelator.
Parte de vorbire: s.n. (italienism)
Origine: (it. gelato)
1. cremă congelată care conține lapte, zahăr, fructe și diverse arome; îngheţată.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incongélable)