OK
X
criptomer, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cryptomère)
1.
(biol.)
(despre
un
caracter)
condiționat
de
o
mutație
recesivă.
2.
(despre
o
genă)
cu
efecte
fenotipice
necunoscute.
criptomerie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cryptomérie)
1.
prezența
unor
caractere
ereditare
latente,
care
nu
pot
fi
recunoscute
sub
aspect
fenotipic.