Dictionar

Rezultate principale (Cumula):

Cumula

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. cumuler, lat. cumulare)

1. a deţine simultan două sau mai multe funcţii, atribuţii, calităţi.

2. a aduna, a face un tot din mai multe sume de bani, situaţii etc.


Rezultate secundare (Cumula):

Acumula

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accumuler, lat. accumulare)

1. tr., refl. a (se) strânge, a (se) înmagazina, a (se) concentra.


Cumulard, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cumulard)

1. deţinător al mai multor funcţii, atribuţii, salarii.


Cumulaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cumulation, lat. cumulatio)

1. acțiunea de a cumula și rezultatul ei; faptul în sine de a reuni mai multe elemente distincte; cumulare.

2. faptul, pentru aceeași persoană, de a exercita simultan mai multe funcții și, prin urmare, de a primi mai multe remunerații.


Cumulativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cumulatif)

1. care implică o cumulare.

2. complement circumstanţial ~ = complement care cumulează un fapt exprimat de altcineva; propoziţie = propoziţie circumstanţială care exprimă un cumul rezultat prin adăugarea faptului exprimat de regentă.

3. (adv.) concomitent.


Reacumula

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. réaccumuler)

1. a aduna, a strânge, a acumula din nou.


Abstinenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abstinence, lat. abstinentia)

1. abţinere de la anumite băuturi, alimente etc; abstenţiune.

2. (sintagmă) (economie politică) teoria ~ei = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal exagerat.

3. ~ sexuală = abținere de la actul sexual.


Acumulare

Parte de vorbire: s.
Origine: (acumula)

1. acţiunea de a (se) acumula.

2. proces economic complex constând în formarea şi utilizarea unei părţi din venitul societăţii pentru asigurarea reproducţiei lărgite.

3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare şi venitul pe baza căruia se formează.

4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenţii geomorfologici.


Adipozitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adiposité)

1. (med.) acumulare patologică de grăsime într-un țesut, de obicei localizată în anumite părți ale corpului; adipoză.


Adsorbţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adsorption)

1. fixare a unei substanţe lichide sau gazoase, într-un strat subţire, pe suprafaţa unui corp solid.

2. capacitatea părţii superficiale a solului de a acumula substanţe solide, lichide şi gazoase.


Aerocolie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérocolie)

1. acumulare de gaze în intestinul gros.


Aerogastrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérogastrie)

1. acumulare excesivă de gaze în stomac.