Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. durer, lat. durare)
1. a ţine, a se desfăşura un anumit timp.
2. a dăinui, a persista, a fi rezistent, durabil.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. persister, lat. persistere)
1. a se menţine în aceeaşi stare; a dura, a dăinui.
2. a rămâne ferm la o hotărâre, la o părere; a stărui.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. subsister, lat. subsistere)
1. a rămâne în vigoare; a dăinui.
2. a avea mijloace de existenţă, a trăi.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. survivre)
1. a scăpa cu viaţă dintr-o nenorocire; a rămâne în viaţă după moartea cuiva.
2. a continua să existe, să dăinuiască în memoria cuiva.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. vivere)
1. a trăi, a vieţui; a exista.
Parte de vorbire: vb. intr. (pop.)
Origine: (veac + -ui)
1. a locui, a trăi, a petrece vreme îndelungată undeva sau cu cineva.
3. (Transilv.; înv.; expr.) cât o ~ pământul = foarte mult timp.
4. (vb. imp.) (Oltenia) a fi vreme rea.
5. (var.) (înv., pop.) a văcui.