dezuni
Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Etimologie: (cf. fr. désunir)
Etimologie: (cf. fr. désunir)
1. a se desprinde unul de altul sau dintr-un tot; a separa ceea ce era unit.
2. a-și pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se destrăma.
3. a trăi în vrajbă; a se vrăjmăși; a se dușmăni.
4. (var.) (înv.) a (se) desuni.
5. (anton.) a (se) uni.