Rezultate principale (Dezavua):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désavouer)
1. a dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva.
2. a refuza să recunoască ceva; a renega.
Rezultate secundare (Dezavua):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désavouable)
1. care poate sau trebuie să fie dezavuat.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. condamner)
1. a osândi printr-o hotărâre jude-cătorească, a supune unei pedepse.
2. a dezaproba, a dezavua; a blama.
3. a constrânge, a obliga pe cineva la ceva.
4. a considera un bolnav pierdut, fără nici o speranţă de salvare.
5. a închide definitiv, a bloca (o fereastră, o uşă etc.).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désavouable)
1. care poate sau trebuie să fie dezavuat.