Rezultate principale (Diastază):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. diastase)
1. (biochimie) ferment solubil, prezent în cantități mici în țesuturile vii, animale sau vegetale, unde acționează ca un catalizator biologic; enzimă.
2. (biochimie) substanță produsă prin germinarea diferitelor cereale, în special orz, și utilizată în special pentru fabricarea berii; amilază.
3. dezlipire accidentală a două părţi anatomice, normal unite sau articulate între ele; disjuncţie.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU diasztáz, α-amiláz, enzim, amely a keményítőt hidrolizálással glukózzá alakítja
Rezultate secundare (Diastază):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. amylase)
1. (biochimie) enzimă care provoacă hidroliza amidonului şi a glucidelor; diastază.
2. ~ salivară = enzimă găsită în salivă care descompune amidonul în maltoză și dextrină; ptialină.
3. ~ pancreatică = enzimă digestivă secretată de glandele pancreatice, activă în sucul pancreatic, cu funcția principală de a ajuta la digerarea carbohidraților din alimentele ingerate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diastasique)
1. enzimatic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. disjonction, lat. disiunctio)
2. despărţire, separare; diastază (2).
3. asindent.
4. (biol.) separare a unei perechi de cromozomi în cursul mitozei sau meiozei.
5. (log.) relaţie între două enunţuri care se exclud reciproc; conectiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. enzyme)
1. compus organic produs de anumite celule vii, care accelerează mersul reacţiilor chimice din celulă; ferment; diastază (1).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. érepsine)
1. diastază a intestinului subţire, care transformă peptonele în aminoacizi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. invertine)
1. (biochimie) diastază care produce inversarea zaharozei în glucoză și levuloză; invertază.