Rezultate secundare (Dijmuială):
Parte de vorbire: s.f. (învechit) Origine: (dijmui)
1. acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; (înv.) dijmuială, (înv.) dijmuit.
2. strângere a dijmei; încasare a taxei.
3. însușire abuzivă; sustragere, furt.
4. (fig.) (cu referire la epidemie) decimare.
5. (var.) (înv.) dicimuire.