Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. diversité, lat. diversitas)
1. caracterul sau însușirea a ceea ce este divers; stare care indică o pluralitate; varietate, felurime.
2. ~ culturală = existența unor culturi diferite în cadrul unei organizații sau societăți.
3. ~ lingvistică = realitatea existenței unor limbi diverse și multiple în lume încă de la originile umanității.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biodiversité)
1. (biologie) diversitatea organismelor vii, care se evaluează luând în considerare diversitatea speciilor, cea a genelor din cadrul fiecărei specii, precum și organizarea și distribuția ecosistemelor; diversitate din punctul de vedere al elementelor biologice; diversitate biologică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biodiversité)
1. (biologie) diversitatea organismelor vii, care se evaluează luând în considerare diversitatea speciilor, cea a genelor din cadrul fiecărei specii, precum și organizarea și distribuția ecosistemelor; diversitate din punctul de vedere al elementelor biologice; diversitate biologică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. discordo)
1. poezie lirică medievală provensală, cu o structură neregulată prin diversitatea strofelor sau chiar a limbilor.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. éléate)
1. I. care se referă la reprezentanții școlii filosofice din Eleea sau la concepțiile lor; eleatic.
2. care are un caracter static; eleatic.
3. şcoală ~ă = şcoală filozofică greacă de tendinţă idealistă ai cărei reprezentanţi (Zenon şi Parmenide) au formulat concepţia metafizică după care diversitatea şi mişcarea lumii sunt simple iluzii senzoriale; școală eleatică.
4. II. adept, membru al școlii de filozofie din Eleea; eleatic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hétéromorphose)
2. (med.) înlocuire a unei porțiuni dintr-un organ distrus.
3. (biol.) fenomen de regenerare prin care un organ amputat este înlocuit cu un organ de altă natură.
4. (bot.) regenerare a organului vegetal sub altă formă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nouvelle, it. novella)
1. specie a genului epic în proză, mai redusă decât romanul, care cuprinde părţi caracteristice din viaţa unor personaje prezentate în diversitatea caracterelor lor, în mediul lor social.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pluralité, lat. pluralitas)
1. număr, cantitate mare; multiplicitate, pluritate, diversitate.