Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. échelonner)
1. a dispune trupele în adâncime, pe mai multe eşaloane.
2. a repartiza în rânduri succesive; a pune din distanţă în distanţă.
3. a distribui, a fixa la date succesive.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (eșalona)
1. acțiunea de a eșalona și rezultatul ei; eșalonat.
2. (mil.) dispunerea unei trupe în eșaloane.
3. repartizare regulată în timp, despre plăți în special.
4. faptul de a așeza ceva într-o anumită ordine, în timp sau în spațiu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (eșalona)
1. repartizat în mod succesiv la intervale de timp distanțate și fixate în prealabil.
2. așezat într-o anumită ordine (în timp sau în spațiu).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (re1- + eşalona)
1. a eşalona (2) din nou o datorie (scadentă), stabilind noi termene de plată.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. horaire, lat. horarius)
1. adj. care indică orele; referitor la ore; care se repetă la fiecare oră.
2. diferenţă ~ă = diferenţă de oră care există între două ceasornice aflate în două puncte de pe longitudini diferite ale Pământului.
3. s. n. program de lucru eşalonat pe ore.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (re1- + eşalona)
1. a eşalona (2) din nou o datorie (scadentă), stabilind noi termene de plată.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. versement)
1. fiecare dintre plățile parțiale și eșalonate destinate rambursării unei sume sau stingerii unei datorii.
2. depunere a unei sume de bani la o instituție financiară.
3. plată a unei sume de bani; suma de bani plătită.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (eșalona)
1. acțiunea de a eșalona și rezultatul ei; eșalonat.
2. (mil.) dispunerea unei trupe în eșaloane.
3. repartizare regulată în timp, despre plăți în special.
4. faptul de a așeza ceva într-o anumită ordine, în timp sau în spațiu.