OK
X
efemeritate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (efemer + -itate, cf. fr. éphémérité)
1.
caracter
efemer,
calitatea
a
ceea
ce
nu
durează;
vremelnicie.
tranziență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. transience)
1.
caracterul
a
ceea
ce
este
tranzient;
efemeritate.
2.
devenire
continuă
a
realității,
care
impune
o
permanentă
modificare
a
relațiilor
omului
cu
realitatea
înconjurătoare,
o
adaptare
a
acestor
relații
și
a
omului
la
noile
condiții.
vremelnicie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vremelnic + -ie)
1.
însușire
a
ceea
ce
este
vremelnic,
faptul
de
a
fi
trecător;
situație
vremelnică;
efemeritate.