Dictionar

eflora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. effleurer)

1. a studia superficial; a frunzări o carte.
 

deflora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déflorer)

1. a face să-și piardă fetele virginitatea; a dezvirginiza.
 

apert, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. apertus)

1. (despre flori, muguri, preflorație) neacoperit, deschis.
 
 

deflorație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. défloration)

1. acțiunea de a deflora o fată virgină; ruperea himenului.
2. (prin ext.) perioadă în care cad florile.
3. deflorare, deflorațiune.
 

deflorare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. deflora)

1. pierdere a virginității; dezvirginare.
2. (înv.) scuturare de flori a unei plante.
3. deflorat, deflorație.
 

deflorat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (v. deflora)

1. deflorare, deflorație.