Dictionar

Eluda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. éluder, lat. eludere)

1. a ocoli, a evita intenţionat, a ignora în mod voit.


Eludabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éludable)

1. care poate fi eludat, zădărnicit.

2. care poate devia.


Preluda

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. préluder, lat. praeludere)

1. a-şi încerca vocea sau instrumentul înainte de execuţia unei bucăţi muzicale.

2. (fig.) a întreprinde o acţiune preliminară.


Eludabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éludable)

1. care poate fi eludat, zădărnicit.

2. care poate devia.