Rezultate principale (Epilog):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épilogue, lat. epilogus, gr. epilogos)
1. (ant.) alocuțiune în versuri pe care autorul unei opere dramatice, sau un actor o adresau publicului.
2. parte finală a unui discurs în care oratorul rezuma argumentele, încercând să câștige bunăvoința publicului.
3. parte finală a unei lucrări literare care cuprinde concluziile autorului, subliniază anumite idei sau face cunoscută evoluția viitoare a personajelor; încheiere.
4. (fig.) sfârșit, încheiere a unei acțiuni, întâmplări etc.
Rezultate secundare (Epilog):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. épiloguer)
1. a face comentarii asupra unui fapt, eveniment etc.; a conclude.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épilogisme, gr. epilogismos)
1. raţionament prin care se trage concluzia asupra existenţei sau naturii unui element necunoscut, pe baza existenţei sau naturii unui element cunoscut; calcul, reflecţie, examen.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (gr. epilogistikos)
2. (gram.) care marchează o concluzie.