Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. extincteur, lat. extinctor)
1. adj. care are proprietatea de a stinge.
2. s. n. stingător de incendii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. sprinkler)
1. extinctor automat în legătură cu un rezervor de apă sub presiune, care, în caz de incendiu, declanşează o stropire abundentă.