Dictionar

fantasmagorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fantasmagorie)

1. succesiune de imagini vizuale bizare, neverosimile, proprii unei imaginații tulburate; vedenie.
2. efecte artistice prin mijloace extraordinare, înșelătoare.
3. idee bizară; aberație, elucubrație.
 

fantasmagoric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fantasmagorique)

1. care ține de fantasmagorie; fantastic, ireal.