Dictionar

Feculă/feculă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fécule, lat. faecula)

1. amidon din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc.


Colocazie

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. colocasia)

1. plantă tropicală din familia aracee, cu rizomul bogat în feculă, la noi, plantă ornamentală de interior.


Curcuma

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. curcuma)

1. plantă din sud-estul Asiei, al cărei rizom conţine o feculă uşor digerabilă.


Feculent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. féculent)

1. care conţine feculă.


Feculenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. féculence)

1. starea unei substanţe bogate în feculă sau amidon.


Sagu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sagou, port. sagu)

1. inv. produs comestibil preparat din fecula sagotierului, care se consumă fiert în supă sau în lapte.