Dictionar

floră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. flore)

1. totalitatea plantelor dintr-o anumită regiune sau dintr-o perioadă geologică.
2. ~ microbiană = microorganismele care trăiesc într-un anumit mediu.
 

floră

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT flora
2. FR flore
3. EN flore
4. DE Flora
5. RU флорa
6. HU flóra, növényzet
 

criofloră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cryoflore)

1. flora regiunilor înzăpezite sau cu ghețari.
 

deflora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déflorer)

1. a face să-și piardă fetele virginitatea; a dezvirginiza.
 

eflora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. effleurer)

1. a studia superficial; a frunzări o carte.
 

floral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. floral, lat. floralis)

1. care ține de floare sau care o însoțește; privitor la floare.
2. care reprezintă o floare, în formă de floare; floriform.
 

florar

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (flori- + -ar)

1. instrument folosit de desenatori pentru trasarea liniilor curbe; pistolet, curbigraf.
 

micofloră

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. mycoflore)

1. totalitatea speciilor de ciuperci caracteristice unei regiuni sau unui mediu special; floră micologică.
 

acefal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acéphale, lat. acephalus)

1. care prezintă acefalie.
2. (bot.) fără capitul floral; fără organ capituliform.
 

aclamideu, -ee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achlamydé)

1. (despre flori) lipsit de înveliș floral.
 

alabastru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. alabastro, lat. alabastrum)

1. ghips, cu aspect de marmură, din care se fac obiecte de artă și ornamentații.
2. (pex.) obiecte din alabastru.
3. (bot.) boboc sau mugure floral.
 

androfor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. androphore)

1. peduncul din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele.
 

ANTO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. antho-, cf. gr. anthos „floare”)

1. „floare, floral”.
 

antobiologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. anthobiology)

1. zonă de cercetare ecologică care studiază factorii evolutivi care au modelat structurile, comportamentul și aspectele fiziologice implicate în înflorirea plantelor; biologie florală.