Dictionar

frapa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. frapper)

1. a sări în ochi, a izbi, a impresiona, a surprinde.
2. a răci băuturi alcoolice cu gheață.
3. (tehn.) a presa după sinterizare două piese metalice.
 

frapant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. frappant)

1. bătător la ochi, izbitor, șocant.
 

sesizant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. saisissant)

1. surprinzător, mișcător; impresionant, frapant.