Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. frigide, lat. frigidus)
1. rece; (despre plante) care creşte în regiunile răcoroase.
2. care suferă de frigiditate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. frigidarium)
1. sală în termele romane destinată băilor reci.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. frigidaire, după denumirea înregistrată a unei mărci de frigidere produse de General Motors)
1. dulap electric în care se menţine o temperatură scăzută, convenabilă păstrării şi conservării alimentelor; refrigerator.
2. (prin metaf.) loc foarte rece.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. frigidité, lat. frigiditas)
2. indiferenţă sau aversiune, la femei, faţă de raportul sexual; incapacitate de a obţine orgasmul.
3. starea a ceea ce este rece (ex. frigiditatea unui cadavru, frigiditatea marmurei).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alvéole)
1. cavitate de implantare a dinţilor în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavităţi ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuţă construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaş în care stau seminţele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spaţiu plantat.
7. scobitură creată la suprafaţa unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deşert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (auto- + frigider)
1. autoizotermă pe care este instalată o unitate frigorifică; frigider montat pe o maşină de transport; autofrigorifică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + frigorific)
1. autovehicul special amenajat, prevăzut cu izolație termică și instalație frigorifică, folosit pentru transportul mărfurilor perisabile; autofrigider.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (amer. freezer)
1. aparat sau cameră folosită pentru depozitarea articolelor perisabile la temperaturi sub 0° Celsius (32° Fahrenheit); frigorifer electric; frigider.
2. maşină de preparat îngheţată.
3. aparat pentru congelarea lichidelor, în special a apei; congelator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. frigide, lat. frigidus)
1. rece; (despre plante) care creşte în regiunile răcoroase.
2. care suferă de frigiditate.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. frigidaire, după denumirea înregistrată a unei mărci de frigidere produse de General Motors)
1. dulap electric în care se menţine o temperatură scăzută, convenabilă păstrării şi conservării alimentelor; refrigerator.
2. (prin metaf.) loc foarte rece.