Dictionar

Funest, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. funeste, lat. funestus, it. funesto)

1. care aduce nenorocire, moarte.

2. trist, funebru, sinistru.


Funesto

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. funesto)

1. (muz.) (ca indicație de execuție) sumbru, trist.


Diabolic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diabolique, lat. diabolicus)

1. drăcesc, de (la) diavol; demonic.

2. funest, primejdios.

3. rău, crud; cinic; perfid.


Fatal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fatal, lat. fatalis)

1. care aduce nenorocire, moarte; funest.

2. nefericit, nenorocit.

3. care nu poate fi înlăturat.


Nefast, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. néfaste, lat. nefastus)

1. (la romani) oprit de legile divine.

2. zile ~e = zile despre care romanii credeau aduc nenoroc.

3. aducător de nenorocire; fatal, funest.


Sinistru, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. sinistre, lat. sinister)

1. adj. groaznic, înspăimântător; oribil.

2. funest.

3. s. n. dezastru, calamitate, prăpăd, urgie.


Tragic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. tragique, lat. tragicus)

1. adj. referitor la tragedie, cu caracter de tragedie.

2. (fig.) zguduitor, jalnic, funest.

3. (fam.) care provoacă neplăceri mari; catastrofal.

4. s. n. categorie estetică, sentiment de milă și durere inspirat de înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor eroi, idealuri sau categorii sociale valoroase.

5. a lua în ~ = a acorda unei întâmplări o gravitate exagerată.

6. s. m. autor de tragedii.


Nociv; vătămător

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT noxius; nocens; pernicious

2. FR malfaisant; délétere; funeste; maléfique; nocif; nuisible

3. EN inimical; deleterious; harmful; noxious; injurious

4. DE schädlich; gefährlich

5. RU вредный; пarубный; rубительный; rибельный

6. HU ártalmas; káros, kártékony, kártevő