Dictionar

furaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fourrage)

1. produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutreţ.
2. alimentaţie pentru peştii de acvariu şi de crescătorie.
 

furaja

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. fourrager)

1. a tăia şi a conserva nutreţul; a prepara furaje.
2. a hrăni animalele cu furaje.
 

furajer

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT pabularis
2. FR fourragère
3. EN pabular; fit for fodder
4. DE Futter
5. RU кормовой
6. HU takarmány
 

furajer, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fourrager)

1. (despre plante, seminţe, produse sau reziduuri industriale) întrebuinţat ca furaj.
2. referitor la furaje.
 

sulfuraj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. sulfurage)

1. acțiunea de a sulfura și rezultatul ei; acțiunea de distrugere a paraziților folosind sulf și sulfură de carbon; sulfurare.
 

agrozootehnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrozootechnie)

1. tehnică a cultivării plantelor furajere şi a creşterii animalelor; agrozootehnică.
 

brichetă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. briquette)

1. produs obţinut prin presarea unui material granular (cărbune, minereu), peşte îngheţat etc.
2. produs furajer prin comprimarea în maşini speciale a mai multor nutreţuri tocate şi amestecate.
 

concentrat 2, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (concentra)

1. care are concentraţie mare.
2. furaje ~e = nutreţuri de origine vegetală sau animală cu valoare nutritivă ridicată.
3. (despre stil) concis.
 

conveier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (din fr. convoyeur, rus. konveier; engl. conveyer)

1. transportor cu unul sau mai multe elemente flexibile de tracţiune; bandă rulantă.
2. ~ verde = sistem de organizare a bazei furajere prin care se asigură producerea nutreţurilor verzi în mod continuu.
3. (var.) conveior.
 

furaja

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. fourrager)

1. a tăia şi a conserva nutreţul; a prepara furaje.
2. a hrăni animalele cu furaje.
 

furajer, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fourrager)

1. (despre plante, seminţe, produse sau reziduuri industriale) întrebuinţat ca furaj.
2. referitor la furaje.