Rezultate secundare (Furiş):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. copier)
1. tr. a reproduce un text, o operă de artă etc.
2. a reproduce ceva în mod servil şi fără originalitate; a plagia.
3. (peior.) a imita servil pe cineva.
4. (tehn.) a prelucra prin aşchiere la o maşină-unealtă un model, piesa rezultată având un profil identic.
5. intr. a redacta o teză, o lucrare etc. folosind pe furiş în timpul examenului lucrarea unui alt coleg, manuale, notiţe etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. escapade)
1. ieşire pe furiş, nepermisă, de scurtă durată, pentru distracţii; aventură; petrecere organizată cu această ocazie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. esquiver)
1. refl. a se sustrage de la îndeplinirea unei obligaţii, a se da în lături, a se feri.
3. tr. (sport) a evita o lovitură.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. excommunicare, fr. excommunier)
1. a exclude dintr-o comunitate religioasă; a supune unei anateme; a anatemiza; a afurisi.
2. a îndepărta.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. faufiler)
1. a se furişa cu dibăcie; (fig.) a se schimba.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. furtivus, fr. furtif)