Parte de vorbire: adj.
Origine: (garanta)
1. (despre mărfuri, obiecte etc.) a cărui funcţionare sau valoare sunt asigurate de fabricant sau vânzător.
2. (adv.) sigur, neîndoielnic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assignat)
1. hârtie-monedă convertibilă în aur, garantată în ipotecă asupra domeniilor statului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hypothécaire)
2. credit ~ = credit care are la bază însăşi proprietatea ce face obiectul împrumutului convenit prin ipotecă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. statut, lat. statutum)
1. document, lege de bază cuprinzând dispoziții cu caracter oficial prin care se hotărăște constituirea unei organizații și se stabilesc scopul, structura și modul de funcționare ale acesteia.
2. denumire dată unor constituții.
3. ~ politic = totalitatea drepturilor și îndatoririlor prevăzute și garantate de constituție, în virtutea cărora cetățenii participă la viața politică.
5. starea, situația, calitatea de a fi (a cuiva sau a ceva).
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (v. cauționa)
1. I. pentru care s-a dat o cauțiune; pentru care s-a garantat.
2. II. achitare a unei cauțiuni; garantare pentru cineva; cauționare.