Dictionar

Gem

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. jam)

1. marmeladă cu o consistenţă mai slabă, în care fructele rămân aproape întregi.


Gemă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gemme, lat. gemma)

1. piatră preţioasă în stare cristalină pură.

2. (adj.) sare ~ = sare de bucătărie.

3. bijuterie cu o piatră (semi)preţioasă pe care sunt gravate figuri sau motive decorative.

4. (bot.) mugur.


Gemaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gemmation)

1. formare, dispunere sau ansamblu al mugurilor unei plante.

2. înmulţire asexuată, la animalele inferioare, caracterizată prin formarea unui grup de celule care se desprind de organismul parental.


Gemelar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gémellaire)

1. referitor la gemeni.


GEMELI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. gemellus „geamăn”)

1. „gemeni, geminat”.


GEMELI-, GEMELO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. gémelli-, gémello-, cf. lat. gemellus)

1. „geamăn, geminat”.


Gemelipară

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gémellipare)

1. (femeie) care a născut gemeni.


Anadiploză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anadiplose)

1. (retorică) reluare a unui cuvânt de la sfârşitul unei unităţi sintactice sau metrice la începutul unităţii următoare (schematizată astfel _______A / A_______); geminaţie, reduplicaţie.

2. (antonim) epanadiploză.


Bigeminism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bigéminisme)

1. tulburare a ritmului inimii, cu un puls bigeminat.


Bivitelin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bivitellin)

1. (despre gemeni) care provine din două ovule fecundate separat; biovular.


Capitalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitalisme)

1. orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie.

2. ~ monopolist de stat = formă actuală de existenţă a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forţei statului cu forţa monopolurilor.


Carotă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carotte, lat. carota, gr. karoton, morcov)

1. varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte.

2. probă cilindrică de material extrasă din teren pentru a determina structura şi caracteristicile straturilor.

3. probă luată din betonul de fundaţie al unei şosele pentru stabilirea proprietăţilor fizico-mecanice.

4. (fig.) înşelătorie, şarlatanie.

5. (fam.) stratagemă la biliard, prin care i se lasă adversarului o lovitură grea.


Confitură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. confiture)

1. amestec de fructe fierte și zahăr, în care zahărul servește drept conservant.

2. preparat din (suc de) fructe fierte în zahăr (marmeladă, gem etc.).