Dictionar

Rezultate principale (Gemă):

Gemă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gemme, lat. gemma)

1. piatră preţioasă în stare cristalină pură.

2. (adj.) sare ~ = sare de bucătărie.

3. bijuterie cu o piatră (semi)preţioasă pe care sunt gravate figuri sau motive decorative.

4. (bot.) mugur.


Rezultate secundare (Gemă):

Gemaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gemmation)

1. formare, dispunere sau ansamblu al mugurilor unei plante.

2. înmulţire asexuată, la animalele inferioare, caracterizată prin formarea unui grup de celule care se desprind de organismul parental.


Stratagemă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stratagème, lat., gr. stratagema)

1. manevră ingenioasă folosită în război pentru a înşela pe inamic.

2. şiretlic, vicleşug, tertip.


Capitalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitalisme)

1. orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie.

2. ~ monopolist de stat = formă actuală de existenţă a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forţei statului cu forţa monopolurilor.


Carotă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carotte, lat. carota, gr. karoton, morcov)

1. varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte.

2. probă cilindrică de material extrasă din teren pentru a determina structura şi caracteristicile straturilor.

3. probă luată din betonul de fundaţie al unei şosele pentru stabilirea proprietăţilor fizico-mecanice.

4. (fig.) înşelătorie, şarlatanie.

5. (fam.) stratagemă la biliard, prin care i se lasă adversarului o lovitură grea.


Evaporit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évaporite)

1. rocă sedimentară (sare gemă, ghips etc.) care se formează prin evaporarea apei de mare (dintr-o lagună).


Geminat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. géminé, lat. geminatus)

1. care apare în perechi, în acelaşi loc; îngemănat.

2. consoană = consoană dublă.


Halit

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. halite)

1. (mineralogie) substanță cristalină compusă din clorură de sodiu, cu formula structurală NaCl; sare gemă.


Silvinit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sylvinite)

1. amestec natural de silvină şi de sare gemă, îngrăşământ agricol.