Rezultate principale (Gemă):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gemme, lat. gemma)
1. piatră preţioasă în stare cristalină pură.
2. (adj.) sare ~ = sare de bucătărie.
3. bijuterie cu o piatră (semi)preţioasă pe care sunt gravate figuri sau motive decorative.
Rezultate secundare (Gemă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gemmation)
1. formare, dispunere sau ansamblu al mugurilor unei plante.
2. înmulţire asexuată, la animalele inferioare, caracterizată prin formarea unui grup de celule care se desprind de organismul parental.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stratagème, lat., gr. stratagema)
1. manevră ingenioasă folosită în război pentru a înşela pe inamic.
2. şiretlic, vicleşug, tertip.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitalisme)
1. orânduire social-economică bazată pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie.
2. ~ monopolist de stat = formă actuală de existenţă a capitalismului monopolist, caracterizată prin îngemănarea forţei statului cu forţa monopolurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carotte, lat. carota, gr. karoton, morcov)
1. varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte.
2. probă cilindrică de material extrasă din teren pentru a determina structura şi caracteristicile straturilor.
3. probă luată din betonul de fundaţie al unei şosele pentru stabilirea proprietăţilor fizico-mecanice.
4. (fig.) înşelătorie, şarlatanie.
5. (fam.) stratagemă la biliard, prin care i se lasă adversarului o lovitură grea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évaporite)
1. rocă sedimentară (sare gemă, ghips etc.) care se formează prin evaporarea apei de mare (dintr-o lagună).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. géminé, lat. geminatus)
1. care apare în perechi, în acelaşi loc; îngemănat.
2. consoană ~ă = consoană dublă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. halite)
1. (mineralogie) substanță cristalină compusă din clorură de sodiu, cu formula structurală NaCl; sare gemă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sylvinite)
1. amestec natural de silvină şi de sare gemă, îngrăşământ agricol.