Dictionar

-GENEZĂ

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (gr. genesis „naștere, producere, procreație”)

1. „naștere, procreație, origine”.
 
 
 

acrogeneză

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT acrogenesis
2. FR acrogenèse
3. EN acrogenesis
4. DE Akrogenese
5. RU aкроrенез
6. HU akrogenezis
 

acrogeneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acrogenèse)

1. formație apicală.
2. creștere în lungime la vârful organelor vegetale.
3. acrobrie.
 

actinogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. actinogenesis)

1. producere a radiațiilor sau a razelor.
 
 

agamogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agamogenèse)

1. reproducere asexuată; agamogonie.
2. reproducere fără proces sexual (ex. partenogeneză).
 

agamogonie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Agamogonie, engl. agamogony)

1. (biol.) schizogonie, sau orice altă formă de reproducere asexuată; agamogeneză.
 

alogenetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allogénétique)

1. referitor la alogeneză.
2. care se deosebește prin natură și origine de mediul în care se află; alogen.
 

amfigenetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphigénétique)

1. rezultat prin amfigeneză; rezultat în urma unui proces de fecundație.
2. referitor la amfigeneză.
 

amfigonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphigonie)

1. reproducere sexuată la gameți de la indivizi diferiți; amfigeneză (1).