Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. gigantesque)
1. care depășește cu mult proporțiile obișnuite; care depășește semnificativ dimensiunea obișnuită.
2. care este extraordinar de mare, disproporționat; gigantic.
3. (antonim) infim, minuscul, liliputan.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. gigantisch)
1. de proporţii uriaşe, enorm, colosal; gigantesc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. titanesque)
1. în legătură cu titanii; care are putere sau proporții de titan; gigantesc, titanic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. titanique)
1. în legătură cu titanii; care are putere sau proporții de titan; gigantesc, titanesc.
2. (chimie) se referă la compușii tetravalenți ai titanului.