Parte de vorbire: s.n.
Origine: (din grep[frut])
1. (bot.) fruct citric mare, rotund, de culoare galbenă sau rozalie, cu miezul zemos și amar, produs de un arbore subtropical; grepfrut.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (engl. grape-fruit)
1. I. (bot.) pom fructifer din regiunile calde, cultivat pentru fructele sale galbene și cu gust acru-amărui, mai mari decât portocala; pamplemus.
2. II. fructul acestui pom; grep.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. agrumes)
1. termen generic care denumește fructele citrice; hesperide.
2. denumire colectivă pentru portocale, lămâi, mandarine, grepfruturi etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (din grep[frut])
1. (bot.) fruct citric mare, rotund, de culoare galbenă sau rozalie, cu miezul zemos și amar, produs de un arbore subtropical; grepfrut.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (engl. grape-fruit)
1. I. (bot.) pom fructifer din regiunile calde, cultivat pentru fructele sale galbene și cu gust acru-amărui, mai mari decât portocala; pamplemus.
2. II. fructul acestui pom; grep.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. juice)
1. suc de grepfrut, protocale etc.; băutură răcoritoare cu rol curativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rutacées)
1. familia de plante dicotiledonate dialipetale erbacee: lămâiul, portocalul, grepfrutul etc.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (v. zgrepțăna)
1. acțiunea de a (se) zgrepțăna și rezultatul ei; zgâriere, râcâire.
4. urcare prin apucarea cu mâinile (de ramuri, de colțurile stâncilor etc.); cățărare.