Dictionar

imperisabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impérissable)

1. neperisabil; nemuritor, veșnic.
 

imperisabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (imperisabil + -itate, cf. fr. impérissabilité)

1. calitatea de a fi imperisabil; calitatea a ceea ce nu poate pieri, care durează foarte mult timp.
 

imperisabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (imperisabil + -itate, cf. fr. impérissabilité)

1. calitatea de a fi imperisabil; calitatea a ceea ce nu poate pieri, care durează foarte mult timp.