Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inadmissible)
1. care nu poate fi admis, trecut cu vederea.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. inadmissibilité)
1. caracterul a ceea ce nu poate fi admis; caracterul a ceea ce este inadmisibil; neadmisibilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. admissible)
1. care poate fi admis; acceptabil.
2. califică pe cineva care a fost considerat demn de admisibilitate într-un examen sau concurs.
3. (antonime) inadmisibil, neadmisibil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. admissibilité)
1. faptul și calitatea de a fi admisibil; posibilitatea de a fi admis.
2. (antonime) inadmisibilitate, neadmisibilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (exclude)
1. adj. înlăturat, eliminat, dat afară.
2. adv. inadmisibil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. impermissible)
1. inadmisibil, (de) nepermis.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. inadmissibilité)
1. caracterul a ceea ce nu poate fi admis; caracterul a ceea ce este inadmisibil; neadmisibilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. intolérable, lat. intolerabilis)
1. de neîngăduit; inadmisibil.